apasă pe imagine pentru zoom
Viața cotidiană, sport și cultură
Fotografie
Postbelic
Ansamblu specific de locuințe muncitorești reșițene: pe lângă imobilul principal de la stradă, curtea creștea în timp cu serii de locuințe modeste în clădiri anexă, destinate închirierii pentru muncitorii din uzină. După naționalizarea din martie 1950, acestea au devenit spații de depozitare pentru comerțul de stat. Depozitul aparținea, cel mai probabil, magazinului „MENAJUL” aflat la aceeași adresă.
Fotografia face parte dintr-o serie documentară comandată de Combinatul Siderurgic Reșița în contextul exproprierilor planificate pentru construcția laminorului degrosisor din ansamblul C.S.R.
Devenirea Reșiței a fost dintotdeauna strâns legată de evoluția industriei, iar deciziile privind dezvoltarea uzinelor au influențat practicile de Locuire și dinamica urbană în ansamblul ei. În anii 1970, statul comunist decide, la fel ca în alte orașe românești, extinderea uzinelor peste o parte dintre locuințele din zona cea mai vie a orașului. Studiul de Sistematizare din 1971 prevedea o destinație exclusiv industrială pentru zona veche a Reșiței Montane, argumentând, printre altele, precaritatea fondului locativ. Prin urmare, cele două zone industriale (zona laminoarelor și cea a furnalelor) s-au unit prin pasajul rutier construit în vecinătatea Bisericii Catolice. A dispărut piața mare din fața bisericii, au dispărut străzi și sute de case, prăvălii și magazine reprezentative, clădiri ale instituțiilor publice sau clădiri-simbol ale orașului din vremurile de demult. Au supraviețuit câteva case izolate într-un țesut urban incoerent, Liceul Diaconovici-Tietz, cele trei biserici (catolică, luterană, reformată) și platanul din curtea Palatul Scheuchenstein, plantat în 1815. Uzina dezvoltă și, totodată, înghite orașul.
Străzile Traian Lalescu și Mihai Viteazu au reprezentat cândva epicentrul celei mai dinamice zone a orașului. Aici erau situate teatrul, cinematograful, librăria si cofetăria, policlinica, vechea primărie, Palatul Scheuchenstein, magazine, restaurante, berării și cafenele, piețe alimentare și sute de locuințe tipic reșițene pe străzile alăturate – Aurel Vlaicu, Gheorghe (George) Coșbuc, Vasile Alecsandri, 7 Noiembrie, Libertății, Someș, Unirii și altele.
Lucrări la Barajul Gozna
Ioan Radoslav, Fotografie
Stavilarul pe Ranchina, Recița, Wassescloss Recița
Anton Neff (editor), Fotografie
Parcul Intim
Ioan Mato, Fotografie
Excavatii grosiere - mal stang
Ioan Radoslav, Fotografie
Sala Polivalentă din Reșița
Aurel Săndulescu, Fotografie
Vedere a uzinelor din Reșița și a cartierului Dealul Crucii în anul 1873
Ioan Mato, Fotografie
Construirea Barajului Gozna
Ioan Radoslav, Fotografie
Funicularul în construcție
Ioan Mato, Fotografie